Pe sub norii de hârtie
Jos la poarta din leat
Este o împărăție
Ascunsă într-un vechi oraș
Și-n locul rupt de lume
În fiecare zi e sărbătoare
Aici nimeni nu muncește
Toți sunt la dans pe ulița cea mare.
Refren: Și apare iar prințesa
Cu fuste multe aurii
Bătând ușor din tamburine
Mișcă din coapsele durlii.
Cum o vede Cosânzeanu’
Că dansează-n cerc ca o zeiță
De ea pe loc se-ndrăgostește
Și aleargă la ta-su’… la ta-su’ după pește
Da’ ta-su’ e-mpăratu’
Cel mai mare peste mări și ceri
Ce are un palat cu zeci de turle
Ce se-nalță lângă cort.
Refren: Și apare iar prințesa
Cu fuste multe aurii
Bătând ușor din tamburine
Mișcă din coapsele durlii.
Păpădia-s boala ta, Mărite
Că cât mă bucur să te știu
De mâine vreau să-mi fii părinte
Deci practic… ginere să-ți fiu
Și-mpăratu’…
L-a poftit la o dulceață
Și-un pahar de vin acrit
Iar până-n zori de dimineață
Doar de dușmani i-a povestit.
Refren: Și apare iar prințesa
Cu fuste multe aurii
Bătând ușor din tamburine
Mișcă din coapsele durlii.
De-atuncea chiar nu se mai știe
Nimic de oacheșa prințesă
Babele din împărăție
Spun că a fugit
Cu ăla de-l iubește
Și chiar așa trebuie să fie
Singură să-ți alegi destinu-n viață
Nu-i lăsa ca să te vândă (pe tine, fată frumoasă)
Ca pe o vită-n piață.
Refren: Și apare iar prințesa
Cu fuste multe aurii
Bătând ușor din tamburine
Mișcă din coapsele durlii
Sensul versurilor
Piesa spune povestea unei prințese dintr-o împărăție fantastică, curtată de Cosânzeanu, dar care alege să fugă cu cel pe care îl iubește, sfidând convențiile și alegându-și propriul destin. Este un îndemn la libertate și la a nu te lăsa vândut ca pe un obiect.