Acum că mi-am tras ghiul pe mână
Și-un bulion în buzunar
Mi-am tras și-o geacă șucară
Și-un taxi galben la trotuar.
Am plecat la discotecă, mmm..
E una tare-n cartier
Și dacă nu iese bătaie..
Mai trec o p***ă-n carnețel!.
Eu sunt Didel din cartier,
Și toți dușmanii-mi poartă pică,
Și de când intru-n discotecă,
Toată lumea mă evită!.
Am un tricou mulat pe burtă
Ca să mi se vadă tatuajul
Și dacă mă-ncordez o țâră
Îmi sare de la gât și lanțu’
Și când o văd pe o prințesă, mmm..
Că stă tristă pe un scaun,
M-apropii și c-o bere-n mână
Îi bag vrăjeală de centaur!.
Eu sunt Didel din cartier,
Și toți dușmanii mă evită,
Și dacă îmi zâmbești, prințeso,
Didel, o melodie îți dedică!.
Fac tot felul de combinații
Fac orice să sară valu’
Pe fraieri dă-i în morții mă-sii!
Că nu mă pun ei la mangleală!
Că mie munca nu-mi mai place,
De când aveam fo’ paișpe ani,
Nu-i înțeleg pe fraieri’ăștia!
Care muncește o viață-n ban.
Eu sunt Didel din cartier,
Am numai tovarăși de bază,
Pe Gore, Mitu și pe Fane
Și-am doișpe clase, bă! (la bază..)
Sensul versurilor
Piesa descrie viața unui personaj din cartier, Didel, preocupat de bani, imagine și distracție. El se laudă cu stilul său de viață nonconformist și disprețul față de muncă.