Lume dragă, vreau să-ți spun adevărat
Dragostea, mult m-o mai purtat.
Dragostea, dragostea mult m-o purtat
Pe unde, da’ pe unde nici n-am visat.
Și mi-o-ntors casa pe dos
Traila la la li li la
Alergând după frumos
Traila li li la
Hai, ce să fac cu dragostea
Traila la la li li la.
N-am știut că-i așa rea
Traila li li la.
Nici nu mori, nici nu te doare
Te usucă pe picioare, mai.
Așa-mi zic, să-mi zic mândrele-n sat
De-oi muri, mă voi duce-n iad.
Așa-mi zic, să-mi zic mândrele-n sat
De-oi muri, mă voi duce-n iad.
Da’ eu le-oi lua cu mine
Traila la la li li la
Să-mi fie și-acolo ghini
Traila li li la.
Păi le-oi învăța sărutat
Traila la la li li la
Pe cele de măritat
Traila li li la.
Bat-o focu’ dragostea
Cum face din om ce vrea.
Părinte, părinte eu te-aș ruga
Spovedește mândruța mea.
Părinte, părinte eu te-aș ruga
Spovedește, spovedește-i mândruța.
Iartă-i păcatele multe
Traila la la li li la.
Că doar cu mine-s făcute
Traila li li la.
Păi, iartă-i păcatele grele
Traila la la li li la
Că jumătate-s a mele
Traila li li la.
Așa-i mândra moldoveană
Îi dulce ca o bomboană, mai.
Câte mândre, câte mândre am avut
Rău îmi pare, rău că le-am pierdut.
Câte mândre, câte mândre am avut
Rău îmi pare, rău îmi pare le-am pierdut.
Dar mai tare după una
Traila la la li li la.
Luminează-i luna urma
Traila li li la.
Luminează-i luna urma
Traila la la li li la.
Și amu și-ntotdeauna
Traila li li la.
Și s-o lumineze bine
Să vadă pe unde vine.
Să vadă pe unde vine
Să s-întâlnească cu mine
Da’ să nu ne vadă nime
Uite-așa și-așa, mai.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o retrospectivă asupra dragostei, cu regret pentru pierderile suferite. Se conturează o imagine a satului tradițional, cu mândre și păcate iertate, totul sub lumina lunii.