Tu ai tot ce-n altă parte n-am văzut
Nu-mi dai stări de stres
Și m-ai fermecat încă de la început
Când ai apărut s-a înțeles.
C-o să fii a mea
N-ar putea nimeni să mi te ia
Și rămâi a mea, ești o stea
Care strălucea
Strălucea numai deasupra mea
Dar eu eram prea orb s-o pot vedea.
Te-am căutat, dar nu te-am găsit nicăieri
Și-am așteptat atâtea primăveri
Acum, că ești aici, tu știi ce să-mi ceri
Și te iubesc mai puțin ca mâine, dar mai mult ca ieri.
Unii cred că sunt nebun, dar ei sunt nebunii
Și oricum, lumii
Nu-i cureți gura nici cu un săpun
Ar fi mai ok să le spun.
C-o să fii a mea
N-ar putea nimeni să mi te ia
Și rămâi a mea, ești o stea
Care strălucea
Strălucea numai deasupra mea
Dar eu eram prea orb s-o pot vedea.
Te-am căutat, dar nu te-am găsit nicăieri
Și-am așteptat atâtea primăveri
Acum, că ești aici, tu știi ce să-mi ceri
Și te iubesc mai puțin ca mâine, dar mai mult ca ieri.
Te-am căutat, dar nu te-am găsit nicăieri
Și-am așteptat atâtea primăveri
Acum, că ești aici, tu știi ce să-mi ceri
Și te iubesc mai puțin ca mâine, dar mai mult ca ieri
Mai mult ca ieri
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente profunde de dragoste și regăsire. Naratorul își exprimă afecțiunea pentru persoana iubită, subliniind că o iubește mai mult decât a iubit-o în trecut, dar mai puțin decât o va iubi în viitor. Este o declarație de dragoste continuă și în creștere.