Măritată nu-i ușor.
Ascultați, mă, fetelor!
Măritată nu-i ușor,
Că mi-o zis și mămuca:
„Nu te lua, de, fata mea!”.
Dar eu nu, și nu, și nu,
Că mi-am găsit drăguțul
Și-alt ghine nici nu vreau
Decât în brațe să-i stau.
Măritată-s, n-am ce zice,
La bărbat gurița-i dulce,
Dar de foame nu ne ține,
Că treaba-i de azi pe mâine.
Eu îi zic să aducă apă,
Găleata-n fântână scapă.
Îl chem la săpat în vie,
El doarme pân’ la chindie.
Îl trezesc de dimineață,
Tot cu mângâieri pe față,
Dar el doarme ca butucu’
Și eu-s sătulă de lucru.
De să nu-l iau când mai tare,
Că-ndată soacra apare
Și se răstește la mine:
„C-ai tu la treabă cu mine!”.
Da’ am socru om cu minte,
Din povață în cuvinte,
Să-i dai, Doamne, sănătate,
Că multe-o putut să rabde.
Ascultați, voi, fetelor!
Măritată nu-i ușor,
Că mi-o zis și mămuca,
Dar îi dulce dragostea.
Și de la soacră și bărbat,
Păi, eu ceva am învățat:
Să le aprob vorba mereu,
Păi, da’ și fac numai ce vreau!
Sensul versurilor
Cântecul descrie cu umor viața unei femei măritate la țară, cu greutățile și micile bucurii ale acesteia. Deși ascultă de sfaturile familiei, ea își păstrează independența și face ce vrea.