Dragostea a fost luată dintr-o ființă tânără
Și nimeni nu i-a spus de ce
Direcția sa a avut o lumină slabă
Pentru încă o crimă violentă.
Inocența întreba de ce
Tatăl ei a trebuit să moară
I-a întrebat pe bărbații în albastru
Cum este să iei decizia
Cine va muri și cine va trăi
A spus Dumnezeu că poți să decizi?
L-ai văzut că nu a fugit
Iar tatăl meu nu a avut pistol.
În mijlocul unui sat
Drumul unei insule îndepărtate
Mințind un băiat sărac cu jucăria lui ruptă
Prea tânăr ca să înțeleagă.
Este agitat, pământul se cutremură
Tatăl lui i-a luat mâinile în palmele lui
Țipând și plângând, soția lui a murit
Acum a rămas ca să explice
Inocent întreabă de ce
De ce mama lui a trebuit să moară
Pentru ce au venit acești soldați aici?
Dacă pentru pace, atunci de ce este război?.
A spus Dumnezeu că ei pot decide
Cine va muri și cine va trăi?
Tot ceea ce a făcut mama
A fost să aibă grijă de copiii ei.
Inocent stă în picioare
Privind oamenii cum își pierd viețile
Se simte ca și cum nu are voce
Este timpul ca noi să facem o schimbare.
Doar Dumnezeu poate decide
Cine va trăi și cine va muri
Nu este nimic care poate fi făcut
Dacă ne unim vocile într-una singură.
Ei trebuie s-o audă de la mine
Ei trebuie s-o audă de la tine
Ei trebuie s-o audă de la noi
Nu o putem lua
Am avut deja destul.
Înăuntru în sufletul meu baby
Înăuntru în sufletul tău și lasă-l pe Dumnezeu să decidă
Înăuntru în sufletul meu
Este deasupra mea și încă mai trăiesc
Ei trebuie s-o audă de la noi
Nu o putem lua
Am avut deja destul
Vine în jos baby
Doar lasă-l pe Dumnezeu să decidă.
Înăuntru în sufletul meu baby
Am avut deja destul
Ei trebuie s-o audă de la mine
Ei trebuie s-o audă de la tine
Ei trebuie s-o audă de la noi.
Nu putem, nu putem
Am avut deja destul
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și frustrarea față de pierderea inocenței și a vieților nevinovate cauzate de război și violență. Pune sub semnul întrebării dreptul oamenilor de a decide asupra vieții și morții, subliniind necesitatea unei schimbări și a unității pentru a face auzită o voce comună.