Mcoco – Ultima Noapte de Dragoste, Întâia Noapte de Război

E ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
Din pacea calmă dintre noi, acum trăim în plin război
Nu mai e ca înainte, s-a schimbat totul în durere
Stau și sufăr în tăcere, simt cu totul-n mine piere
Ai ales o altă viață, indiferent de ce-o să fie
Am îngropat zile și nopți la rând în gelozie
În scenarrii macabre, plin de candelabre ce se sting
Sunt în beznă sa totală, fericirea n-o ating.
Și privesc în jur și nu înțeleg de ce ai făcut-o,
Ți-am oferit iubire, dar nici p-aia n-ai vrut-o
Ai vrut independența din iubire, ți-am dat-o și p-aia
D-aia acum în loc de cuvinte sunt lacrimi, care ating foaia
Și-am înțeles că poate nu sunt eu destul de bun
Eram în stare să fac totul pentru tine, dar acum
Sunt singur călător plecat în a vieții rută
Ce rătăcesc în pustiu, trist cu inima ruptă
Cu amintiri frumoase, mii de vise făcute împreună
Sub un cer senin și lună, acum e furtună și tună
Unde ești te strig, da nu răspunde nimeni
Acum, nu are cine, sufletul să mi-l aline.
Privesc departe în zare, sperând cândva s-apari
Dar mă uit la poze vechi, și parcă și-n alea dispari.
Acum nu pot să țin în mine atâta durere și parcă
Aș vrea să tac, dar sufletul nu poa’ să tacă
Și au rămas doar amintiri, să nu te miri când vei vedea
Că tot ce a fost frumos și calm în viața ta va dispărea
Asta-i doar începutul, dar de fapt se termină
Viața, rutina, singurătatea nu mă alină
Sufletul încet suspină, nu știu cine-i de vină,
Poate viața, poate soarta, poate vreo forță divină..
Vei încerca să te ridici, crede-mă e imposibil
Să pui mâna pe iubire, sentimentul intangibil
Ești propriul tău ecou în propriul tău abis
Cu ochii închiși, te vezi întins, răpus de propriu vis
Erai răspuns la orice întrebare, aveam speranța
În a vieții cursă, erai centura mea de siguranță
Acum nu știu ce se petrece, parcă totul se distruge
Înnebunesc și strig cât pot de tare „gata ajunge!”
Nu mai suport nimic, nu mai văd viitorul
Nu mai știu să zâmbesc, a dispărut din mine umoru.
Au dispărut lucrurile care mă faceau să zâmbesc
Ai dispărut tu, acum e totul gol, nu reușesc
Să fac pas în față, să ridic capul să zic
„A fost doar o etapă a vieții, ridică-te că nu-i nimic”
Am fost mai mult decât un cuplu, ai fost soția
Voiam să-mpart totul cu tine, iubirea, bucuria.
Să-mpart totul o viață, fără secrete
Eu m-am schimbat, dar oare tu începi acum să ai regrete.
Am încercat pan’ la final, era deja târziu
Nu mai mă vroiai atunci, încetăsem să mai fiu
Acél pumn de sprijin, acel scut la probleme
Acum sunt singur, rătăcesc, reușesc eu nu te teme.
Orice rană se vindecă, atâta timp cât nu-i fatală,
Și amintirea cu tine, îmi provoacă o durere colosală.
Mortală, criminală, iubirea-i primordială
Și mă gândesc acum, închis în mine sub mască
Îmi doresc într-o zi, cineva pe stradă să mă oprească
Să-mi spună că ești bine, că ești pe culmile succesului,
Să-mi dea un sfat să m-aline, să fac față stresului,
Oare o să ne-ntâlnim la bătrânețe, să regretăm fapta făcută,
Nu știu da până atunci sunt eu și inima asta ruptă.