Mchh – Realitatea

Apar cu vorbe letale camuflat pe negativ,
Ma lipesc de microfon mai ceva ca-un adeziv,
Timpu’ trece ca sageata, sunt gata sa ma afirm,
Am ieșit din cele rele, puțin câte puțin.
Băieți plecați din țară, să strângă propriul ban,
Bisnițari gata să bage cașcaval în buzunar,
Lingurița și tavaua, nu crezi că-i prea devreme?
Pustani care se sting cu seringa-n vene.
Zilele grele fără bani ce-ți fac umărul greu,
Oameni ce și-au pierdut credința în Dumnezeu,
Copiii străzii care-s pregătiți să-ți dea în cap,
Bătrâni cu pensii mici, ce mor sau stau bolnavi în pat.
Fetele străzii, prostituția, pești și bogăția,
Cuțite, arme de foc, sărăcia, pușcăria,
Fiecare cu felia, periferia, știrile,
Gaborii de pe străzi ce încă-și vând pastilele.
Planeta albastră, 010, îți descriu realitatea,
Vrei să locuiești în casă, hai plătești rata,
Băncile ce conduc lumea, gratiile de fier,
O viață-ntreagă să robești pentru bani în portofel.
Fetele, copiii, băiețașii, cartierul,
România, Europa, statele și petrolierul,
Terra, amenințarea și resursele globale,
Victime ale omenirii care nu mai au scăpare.
Afaceri ilegale în spatele unor măști,
Trafic de droguri, săbii de oțel împrăștiate-n găști,
Cerșetori de la colț, rămași singuri pe stradă,
Sărăcia din oraș pe care ei nu vor s-o vadă.
Bombe atomice lansate peste Hiroshima,
Statele Unite, să m****c, că al lor e vina,
Preoții cu 5 mașini ce l-au lăsat pe Dumnezeu,
Familii, despărțiri, pentru că e foarte greu.
Lacrimi pentru cei care s-au dus de aici luptând,
O lumânare și-o coroană să fie pe-al lor mormânt,
Moarte celor ce ne fură și ne vând pe acest pământ,
Patronilor, guvernului că au distrus tot ce-a fost sfânt.
Artiștilor ce au plecat lăsând ceva în urmă,
Pentru noi o muzică, pe care proștii o curmă,
Respect pentru cei ce trec de ploi și de furtună,
Respect pentru cei ce ascultă muzica bătrână.
Planeta albastră, 010, îți descriu realitatea,
Vrei să locuiești în casă, hai plătești rata,
Băncile ce conduc lumea, gratiile de fier,
O viață-ntreagă să robești pentru bani în portofel.
Fetele, copiii, băiețașii, cartierul,
România, Europa, statele și petrolierul,
Terra, amenințarea și resursele globale,
Victime ale omenirii care nu mai au scăpare.
Știi prea bine, îmi las amarul la microfon,
Descriu războaie aranjate, cu Irak pentru petrol,
Dumnezeule mă rog la tine, hai te rog în cartier,
Ai vrut să mergem spre calea ta, dar o luăm spre Lucifer.
La TV bagă prostii, e o lume materială,
Pustanii ce pentru bani au renunțat demult la școală,
Lumea te critică dacă te îmbraci cum vrei tu,
Lacomii-ai mare, toți te vând, totul e un déjà-vu.
Ai să lupți o viață-ntreagă pentru fericire copile,
Iar altu’-ți ia fericirea care are mai multe pile,
Iubește-ți aproapele așa zice și biblia,
Mulți își părăsesc familia, când văd hârtia.
Omul nu e bun sau rău, firește,
El reprezintă doar mediul în care trăiește,
Și dacă ai băgat ceva la cap cu melodia mea,
Nu te vinde pentru bani, iubește-ți familia!