Prin viață doar o dată treci, nu de 10 ori,
Mulți au vrut să-mi arate, n-au avut arătător.
Mi-e dor de viața aia veche, n-ai cum să știi,
Timpu’ schimbă fără milă generații de copii.
Erau vremuri vechi când mâncam pe băț o vată,
Când aruncam cu băieți tot mărunțul la groapă.
Ne băteam în curtea școlii, mereu faceam o gafă,
Jucam afară cu băieți sticluța cu otravă.
Rațele și vânătorii, trebuia să-i nimeresc,
Campania în tot orașul, trebuia să-i fugăresc.
Jucam parola cu băieți și ne ascundeam în scări,
Știam că dacă voi fi prins am să iau bătaie.
Ne adunam câte douăzeci și cânta pe un teren,
La o poartă toți șutam, parcă timpu’ era altfel.
Acuma totul a trecut, aș vrea să mai trăiesc o dată,
O copilărie vie ce nu se-ntoarce niciodată.
De la 7 dimineața până seara hoinăream,
După o zi-ntreagă de joacă veneam acasă murdari.
Mâncarea era rece, mama supărată,
Sunt amintiri de neuitat ce nu se-ntorc niciodată.
Noi nu aveam jocuri Nintendo, mp3 sau celular,
Stăteam cu toți în nisip cu lopățica ne jucam.
Nu aveam calculatoare, joaca era o plăcere,
O amintire ce ne spune am plecat la revedere.
Erau și zile ploioase, dar noi eram afară,
Jucam cu fetele elastic și zigzag în scară.
Veneam cu o cretă-n buzunar furată de la școală,
Noi jucam șotron de dimineața până-n seară.
Ne adunam cu toți, jucam 7 pietricele,
Când se dărâmau, fugeam haotic pe lângă ele.
Noi jucam prinsea, omul negru, țările,
Fugeam o zi întreagă până ne cădeau puterile.
Eram cu toți în parc când săream la capra,
Sau la statuie când săream cu toți la coarda.
Ascultam toți băieți din cartier doar Mafia,
La Familia, Paraziții, ăștia faceau poezia.
A trecut atâta timp și parcă încă-mi amintesc,
Cum furam cu băieți fructe de prin livezi.
Mi-a plecat copilăria și nu se va opri,
Se schimbă zi de zi, sunt generații de copii.
De la 7 dimineața până seara hoinăream,
După o zi-ntreagă de joacă veneam acasă murdari.
Mâncarea era rece în farfurie, mama supărată,
Sunt amintiri de neuitat ce nu se-ntorc niciodată.
Noi nu aveam jocuri Nintendo, mp3 sau celular,
Stăteam cu toți în nisip cu lopățica ne jucam.
Nu aveam calculatoare, joaca era o plăcere,
O amintire ce ne spune am plecat la revedere.
Era mare bucurie când aveam 50 de bani,
Ne bagam în smardoială ca să stăm lângă golani.
Mestecam la gume Turbo, era belea,
Ciocolata Papi, ursulețul preferata mea.
Chupa Chups, Mr. Snaky erau chipsuri preferate,
Le aveam cu noi mereu ieșind cu pătura pe iarbă.
TV alb negru, nu PC, era Disney, Tom și Jerry,
Noi nu ne jucam Counter ca să pomenim de Perry.
Mă uit pe fereastră, alta era, parcă am dubii,
Parcă acum îmi amintesc cum mă bateam cu unguri.
Au trecut vremurile bune, zilele de vară,
În care până-n seara hoinăream afară.
Nu ai cum să uiți odată ce-ai trăit-o,
Eram nebuni, zburdam mai rău decât Rodeo Rito.
Mâncam pufuleti de-aia cu pisica aia neagră,
Amintiri scrise pe foi ce nu se mai întorc vreodată.
Sensul versurilor
Piesa este o rememorare nostalgică a copilăriei, concentrându-se pe jocurile simple, prietenia și libertatea de odinioară. Evocă un sentiment de dor pentru vremurile trecute, subliniind diferențele dintre copilăria de atunci și cea de acum.