A venit noaptea și încep să mă gândesc
La cum a fost, la viața asta care fără tine n-are niciun rost
Privesc stelele și îmi aduc aminte
Când era totul frumos, adică înainte.
Încă-mi amintesc primul nostru sărut
Încă îl simt pe buze, niciodată n-am să-l uit
În noaptea-n care am privit îmbrățișați pe geam
Orașul luminos și cerul înstelat.
A fost o noapte superbă și de neuitat
Când ne-am ales amândoi steaua iubirii
Acum pentru mine e doar steaua dezamăgirii
Gândurile mi le pun iarăși pe hârtie.
Mă gândesc la cum a fost și durerea iar învie
Doar lumina stelelor mă mai bucură
Dar când văd steaua noastră
Mă cuprinde mare ură.
Se pare că totul a fost doar o iluzie
Ca din dragoste să ajung acuma la perfuzie
Au fost frumoase clipele alături de tine
Dar eu încă te iubesc și asta nu-i de bine.
O inimă iubea foarte mult înainte
Mi-a spus-o de mii de ori în două cuvinte
O inimă își bătea joc de cealaltă
Dar acuma te iubește, este pusă la plată.
Viața fără tine nu mai are nici un sens
E ca și cum aș conduce mereu pe contrasens
Știu că și tu încă îți aduci aminte
Cu zâmbetul pe buze, de acele clipe.
Nu e ușor să uiți așa ceva
Chiar dacă acuma ești cu altcineva
Știu că mai privești pe geam câteodată
Și te gândești la acea noapte colorată.
O singură noapte printr-o mie de stele
O mie de vise luminate de ele
Mii de iluzii într-o singură minte
O mie de sensuri în doar două cuvinte. | x4
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și nostalgia după o dragoste pierdută. Naratorul își amintește de momentele frumoase petrecute alături de persoana iubită, dar este copleșit de dezamăgire și ură, realizând că totul a fost doar o iluzie. Viața fără acea persoană și-a pierdut sensul, iar amintirile dor.