Te simt precum o adiere,
Ce sufletul mi-l înfioară.
Te simt ca o lumină,
Ce-n viața mea coboară.
Te simt ca ploaia rece
Din timpul unei veri,
Precum un aer cald
În timpul unei ierni.
Te simt, în inimă, în gând
Suspin la a ta chemare,
Mă doare sufletul și plâng,
Arzând de nerăbdare.
Cu tine-n gând adorm
Și te revăd în somn.
Apoi când mă trezesc,
La tine iar gândesc.
Cu tine-n gând trăiesc,
Știind cât te iubesc.
Și iarăși îmi doresc,
La tine să gândesc.
Cu tine-n gând pășesc,
Apoi vreau să plutesc.
Cu tine vreau să zbor,
De tine iar mi-e dor.
La tine mă gândesc
Și vreau să te-ntâlnesc,
Să-ți spun cât te doresc
Și cât eu te iubesc.
Cu tine-n gând te-aștept,
Să te întorci la mine,
Ca să te strâng la piept
Și să rămân cu tine.
Cu tine-n gând voi fi,
Mereu la infinit…
Iubirea mea din vis,
Te duc în Paradis
Și acolo vom pluti
Și veșnic ne-om iubi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și omniprezent pentru o persoană iubită. Sentimentul este atât de puternic încât persoana iubită este prezentă constant în gânduri, vise și aspirații, fiind o sursă de inspirație și o destinație idealizată.