Strofa I:
Puțini judecă fapte, mulți judecă oameni
Și le-mpart sentințe-n timp ce sparg semințe,
Atenți la tendințe și mă-ntreb: „În lipsa conștiinței
Cu ce mai diferă oare de alte ființe?”
O explicație e că omul e centrul creației,
Da’ n-o să afli decât ce e-n interesul redacției
Prin care vor să prevină revolte,
Și cum toți se uită la Digi, serviciile or să obțină recolte.
Propune-ți un rost, tăticule,
Sau să pui ca un prost boticul la toate fentele și nimicurile.
Ai grijă ce alegi și tu te decizi,
Nu uita de ce alergi și înțelege că nu-i o lume de vis.
Doar că probabil ar trebui să ne asumăm vina mai des
Pentru stilul de viață pe care ni l-am ales.
Nu vorbi prost, nu vorbi mult, nu vorbi tare!
Mai bine un profil mic și faci profit mare.
Ai un buget? Planifică-l, strânge-l, amplifică-l!
Ai o politică? Diversific-o sau rectific-o!
Și-n loc să-i justifici, fructifică!
Sau, oricât te sacrifici, p***i de critici te crucifică, fraierică!.
Refren x2:
Numai faptele atârnă până la urmă, te așază la cârmă, te bagă la zbârnă.
Se răzbună ca-n poveste și nimeni n-o să conteste.
Frate, credința fără fapte moarte este!.
Strofa II:
Unii mor neoameni să facă milioane profit,
Alții mor de foame în casă, speriați de covid.
Justiție? Du-te, tată!
Ăștia-ți sar la beregată chiar în timp ce te dau în judecată.
Și degeaba ai avere dacă n-ai pic de putere;
O să răcnești în liniște sau o să țipi de durere.
E un preț mare de plătit ca să fii liber,
Dar, mai nou, creștinii-s obsedați să fie lideri.
Dac-ai multe impresii, vezi să ai bune intenții
Sau toate faptele tale rămân pure invenții.
Difer prin concepție, sunt precis în direcție
Chiar dacă trebuie să merg în Infern în inspecție.
Acu’ 20 de ani ți-aș fi recomandat o școală bună
Și să speri la salar de 2.000 de dolari pe lună,
Dar având în vedere că s-a distrus învățământul,
Mă sucesc – mai bine înveți să muncești pământul.
Dac-ai fost ajutat, ajută la rându-ți!
Nu deveni robot nici dacă te programezi tu însuți!
Nu face treabă-n scârbă! Nu duce munți în cârcă!
Rămâi demn și corect! Spor la muncă!.
Refren x2:
Numai faptele atârnă până la urmă, te așază la cârmă, te bagă la zbârnă.
Se răzbună ca-n poveste și nimeni n-o să conteste.
Frate, credința fără fapte moarte este!
Sensul versurilor
Piesa subliniază importanța faptelor și a consecințelor acestora în viață. Evaluează critic societatea, credința și alegerile personale, îndemnând la asumarea responsabilității și la acțiuni corecte.