Săptămâna omului harnic,
După weekendul plăcut,
Săptămâna a început.
Prima zi e Luni, se pare,
O zi neascultătoare.
O urmează îndeaproape,
Sfânta Marți, zi cu păcate.
Marți știu că-s trei ceasuri rele,
Nu știu cum să scap de ele.
Trece Marți, zi păcătoasă,
Vine Miercuri furioasă.
Furioasă și senină,
Că-i mijloc de săptămână.
Joi stau ca să mă gândesc,
Ar fi cazul să muncesc.
Cum stăm eu și mă gândeam,
Weekendul a bătut la geam.
De mă uit în calendar,
Vad că Vineri vine iar.
Săptămâna a trecut,
Și sunt tare fericit.
Gata, weekendul a început,
Sâmbăta a apărut,
Stau acasă, mănânc grătar,
De nimic n-am habar.
La muncă n-am ce căuta,
Că așa-i Duminica,
Duminica, e zi mare,
E o zi de sărbătoare.
Nu am voie să muncesc,
Trebuie să mă spovedesc.
După cum ați observat,
Weekendul s-a încheiat,
Și acum începe iar,
Săptămâna cu amar,
Săptămâna cu păcate,
Hai, să mai muncim, mai frate.
Sensul versurilor
Piesa descrie ciclul săptămânal, alternând între zilele de muncă și weekendul relaxant. Exprimă bucuria sosirii weekendului și necesitatea de odihnă după o săptămână de muncă.