Timpul se grăbește să ne-aștearnă dragostea,
Să ne ducă-nspre zări senine,
Simt că lângă tine se-mplinește viața mea,
Fericită-mi este inima.
Timpul nu-ndrăznește să ne stingă dragostea,
Păstrând scânteia dulce de iubire.
Iubesc până la lacrimi, din toată inima,
Eu simt că tu ești soarta mea.
Refren (x2):
Te ador,
Și-n orice clipă mi-este dor,
Simt că zbor,
Când îmi spui șoapte de amor.
Cât mi-e dor
La tine-n brațe să adorm.
Nu-i ușor
Să-mi cânt acest gând visător.
Atâta nostalgie mă cuprinde, dragul meu,
Când mi-amintesc de prima întâlnire.
Doar zâmbetul tău tainic și doar sărutul tău
Mi-alină sufletul, când îmi e greu.
Vreau să știu, iubite: sinceră-mi e dragostea,
Mă trezesc cu gândul doar la tine,
Dar când ești departe, tristă e făptura mea.
Să-mi fii mereu alături, cât aș vrea!.
Refren (x3)
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și devotată. Naratorul își exprimă dorința constantă de a fi alături de persoana iubită și sentimentele intense pe care le trăiește în prezența ei, dar și nostalgia resimțită în absența ei.