La crâșma lui nea Vasile
Se bea, se mănâncă bine
Cu cine ți-e drag pe lume,
Se bea și se chefuiește
Că viața și-așa se trece
Tot c-un vin din ăla rece.
Hai, crâșmăriță, și toarnă,
După vin merge pastramă
Și-apoi nu plecăm din cramă,
Că nu-i nicăieri mai bine
Decât în crâșmă la tine,
Hai și bea și tu cu mine!.
De bei vin de tămâioasă
Nu-ți vine să pleci acasă
La puicuța ta frumoasă,
Ospătare, toarnă vin
Să-mi mai treacă din venin
Că mâine eu nu mai vin!.
Refren:
Beți, fraților, chefuiți,
Că nu știți cât mai trăiți,
Că viața și-așa e grea,
Lume, draga mea!
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera dintr-o crâșmă unde oamenii se adună să bea, să mănânce și să se bucure de viață. Refrenul îndeamnă la petrecere, amintind de scurtimea vieții.