Am un foc la inimioară
Și nimenea nu-l doboară
Că-s tânără și frumoasă,
De nimeni nu-s înțeleasă,
Chiar părinții mei mă ceartă
Că nu-i ascult niciodată,
Dar și eu am viața mea
Pot să fac ce vreau cu ea.
Uneori părinții uită
Că viața-i așa de scurtă,
Că și ei au fost ca mine
Și-au făcut cum le-a fost bine,
Când a fost la vremea lor
Nici lor nu le-a fost ușor
Când se băga cineva
Să le strice dragostea.
Ei au făcut tot ce-au vrut
Și-au luat pe cine-au crezut,
Dar pe mine nu mă lasă
Ca să-mi fac viața frumoasă,
Să iau pe cine vreau eu,
Dar să nu îmi pară rău,
Eu o fac, tot eu s-o trag
Și pe nimeni nu mă bag.
Refren:
Vino, bădișor,
Vino că mi-e dor,
Vino, vino, vino la izvor,
Lasă lumea rea,
Nu știe ce vrea,
Că ne strică dragostea!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unei tinere de a-și trăi viața și dragostea după propriile reguli, în ciuda opoziției părinților. Ea își cheamă iubitul să ignore lumea rea și să se bucure de dragostea lor.
