De zgârcit ce ești, Costică
Tu n-ai nicio ibovnică
Că strângi banii la ciorap
De n-ai nici căciulă-n cap.
Hai mai bea un păhărel
Și ascultă un cântecel
Hai noroc, nu-ți fie frică
Dă-te la viață, Costică.
Ibovnică de-aș iubi
Mulți bani aș mai cheltui, măi
Pe bazma și pe sandale
Pe sirop și baclavale.
Hai mai bea un păhărel
Și ascultă un cântecel
Hai noroc, nu-ți fie frică
Dă-te la viață, Costică.
Nu asculți nici lăutarii
De frică să nu dai banii
Strângi bănuții laolaltă
Parcă îi iei pe lumea ailaltă.
Hai mai bea un păhărel
Și ascultă un cântecel
Hai noroc, nu-ți fie frică
Dă-te la viață, Costică.
Ibovnica e vicleană
Doar ridică din sprânceană
Azi o iubesc și-i duc dorul
Când n-am bani ea își ia zborul.
Hai mai bea un păhărel
Și ascultă un cântecel
Hai noroc, nu-ți fie frică
Dă-te la viață, Costică.
Nu fi zgârcit, mai Costică
Că două bătăi îți strică
Dar să iubești o muiere
Nu-i pagubă, e plăcere.
Hai mai bea un păhărel
Și ascultă un cântecel
Hai noroc, nu-ți fie frică
Dă-te la viață, Costică.
O viață de-aș mai trăi
Tot pe tine te-aș iubi
Te-aș iubi, mândră, pe tine
Am văzut că-mi merge bine.
Hai umpleți paharele
Că sunt scurte zilele
Viața s-o trăim din plin
Cu dulceață, nu cu chin.
Hai umpleți paharele
Că sunt scurte zilele
Viața s-o trăim din plin
Cu dulceață, nu cu chin
Sensul versurilor
Piesa satirizează un bărbat zgârcit, Costică, îndemnându-l să se bucure de viață și să nu se teamă să cheltuie bani, mai ales pentru o ibovnică. Se subliniază ideea că viața e scurtă și trebuie trăită cu plăcere, nu cu zgârcenie.