Frunză verde de arțari,
Bună seara, gospodari,
Frunză verde, lemn de tisă,
Pe-aici ușile-s închise.
Noi le-om scoate din țâțână
Și le-om duce pe grădină,
În casă noi om intra,
Tare frumos te-om ruga
Să ne dai fata cea mare
Cu perini și cu scoarțe.
U, iu, iu și bine-mi pare
C-am prădat soacra cea mare
De perini și de scoarțe,
De perini și de scoarțe.
C-am venit cu patru boi
Și-amu’ ne mai trebu’ doi
Să ducem caru-napoi,
Să ducem caru-napoi.
Sensul versurilor
Cântec tradițional despre obiceiul zestrei la nuntă. Un grup vine să ceară fata, menționând zestrea și numărul de boi necesari pentru a o transporta, exprimând bucuria de a "prăda" soacra de zestrea pregătită.