Când eram nevastă nouă
Auzeam cum cădea rouă,
Auzeam cum cădea rouă,
D-amu n-aud nici când plouă.
Când eram nevastă bună
Auzeam cum cădea brumă,
Auzeam cum cădea brumă,
D-amu n-aud nici când tună.
Amu-s nevastă în casă,
Necazul nu mă mai lasă,
Câte o zi mai trăiesc,
Dar zece le necăjesc.
Strigătură:
Du-te, necaz, și mă lasă,
Codru-i verde, frunza-i deasă.
Eu îmi cânt zilele mele,
Dar cade bruma pe ele,
Bate vremea la fereastră
Și se duce viața noastră,
Du-te, necaz, și mă lasă,
Codru-i verde, frunza-i deasă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și deziluzia unei femei căsătorite, care își amintește cu nostalgie de vremurile mai bune de la începutul căsniciei. Acum, copleșită de necazuri, simte că viața se scurge fără bucurie.