Strigătură:
Mândru mi-i portul și jocul
Că-s copilă de la codru,
Mândru-i satul și lumea
Pe la joc duminica.
Ăsta-i jocul care-mi place
Când se prind cu toți să joace,
Dragu’ mi-i cu voi, cu toți,
Cu oameni din multe părți.
Strigătură:
Doi pe spate și-nainte
Cum se joacă pe la munte.
Strigătură:
Ce te uiți, bade, la mine?
Poate nu-s făcută bine,
Că aici îi lume multă
Și numai la noi se uită.
Fă-ți, inimă, voia ta
Că n-oi trăi cât lumea,
Că-i trăi o zi ori două
Și te-oi topi ca și-o rouă.
Strigătură:
Haida, bade, nu te teme,
N-oi tăia pe tine lemne.
Strigătură:
Mândru-i codrul de brădani
Și jocul de băietani,
Mândru-i codrul cel de fagi
Și jocul cu oameni dragi.
Zis-a mama că m-a da
Dup-acel cu scripcuța,
El a zice, eu-oi cânta
Și-om înveseli lumea.
Strigătură:
Zi-i, bădiță, zi-i și zi-i
C-afară m-așteaptă tri’.
Strigătură:
Nu gândi, bade, gândi
Că ca mine-i mai găsi,
Ba ca mine-i numai una,
Dar ca tine-i plină lumea.
Ciudeiul îi sat micuț,
Toată fata-i cu drăguț,
Dar Crasna îi sat mai mare,
Toată fata drăguț are.
Strigătură:
Mulțumim, bade, frumos
Pentru jocul care-o fost,
Să trăiți cu sănătate
Și de noroc s-aveți parte!
Sensul versurilor
Piesa este o strigătură ritmată, tipică dansurilor populare, ce exprimă bucuria jocului, mândria de origini și flirtul tinerilor. Versurile celebrează viața satului și frumusețea tradițiilor.