Maria Gospodin – Maria și Alex

Sunt eu, Maria Gospodin,
Iar tu, tu ești Alex Făitaș.
Chiar noi doi,
Nu e nimeni ca noi.
Noi ne iubim
Și nu pierim.
La mare, la munte, în Dubai, oriunde,
Noi doi,
În țări străine, prin Grecia, oriunde,
Mergem noi,
Că ne iubim
Și ne dorim.
Știu că tu mă iubești,
Știi că și eu te iubesc.
Numai pe tine te doresc,
Iar acum vreau să-ți demonstrez
Cât de mult te iubesc,
Arătându-ți ție
Că m-aș sacrifica pentru tine.
Noi doi ne descurcăm,
Dar mai ne și încurcăm,
Dar mai bine suntem amândoi,
Ne ferim de vânt și ploi.
De câți noi nu ne-am ferit,
Altfel noi doi am fi pierit.
Întotdeauna ne-am ferit
De guri rele, bârfe și intrigi ale oamenilor răi,
Ce nu ne vor pe noi doi.
Hei, Alex, dragă Făitaș, îți spun, uite acum,
Că te doresc
Și-un sincer te iubesc.
Făitaș al meu,
De vină am fost eu,
Dar noi doi nu ne învinovățim,
Fiindcă ne iubim,
La bine și la rău,
Nedumeriți mereu,
Mereu călătorim.
Lumea încearcă să ne despartă,
Intrigi, feste, omisiuni și alte nedreptăți, așa e lumea,
Dar cu gurile rele cu tot,
Noi tot ne iubim.
Dragul meu Alex sau dragul meu Făitaș,
Mereu ne-am iubit
Și încă ne iubim
Și sper că ne vom iubi
Și nu ne vom despărți.
Într-adevăr,
Din cauza unor băieți și fete era
Ca relația noastră să se termine așa,
În eșecuri și minciuni,
Dar noi am fost deștepți și înțelepți,
Nu ne-am luat după ce au spus ei,
Numai minciuni și lei,
Fiindcă noi ne iubim
Și nu ne despărțim.
Nu credem nimic din spusele bârfitorilor,
Ce ne bârfesc și ne ochesc.
Nu uita, dragul meu,
Deoarece așa sunt eu,
Întotdeauna te-am iubit
Și încă te iubesc
Și mereu te voi,
Fără tine nu pot trăi,
Nici tu fără mine,
Se simte…
Ești departe de mine,
Dar curând ne vom vedea.
Te rog nu mă uita, iubirea mea și nici eu nu te voi uita.
În sfârșit ne-am revăzut,
Nici nu am crezut
Ce dor mi-a fost de tine,
Asta vine de la sine.
Hai să vorbim despre tine.
Dragul meu Făitaș, cât îmi place să te alint
Și mereu să te simt,
Să nu uit de tine,
Să nu uiți de mine.
Eu stau departe,
Tu stai departe,
Eu stau în centru,
Tu stai în km 4-5
Și vreau să te văd
Și mereu să te revăd,
Dar știu că nu se poate,
Mama nu mă lasă, dar luate cu ușurință,
Totul se rezolvă cu voință.
Trăiesc cu speranța că mă va aduce la tine
Și că te voi vedea
În scurt timp, iubirea mea.
Am făcut și boacăne și prostii
Și tot ne vom iubi,
Pe ascuns, în secret,
Doar noi, noi doi,
Alex & Maria,
Ne vom revedea.
Poate mă va aduce mama,
Dar nu-mi voi pierde speranța.
Știi bine că mama nu a vrut
Ca noi doi să fim, unul mut,
Nu te-a vrut de la început,
Că ai fost rău cu mine
Iar eu am fost bună cu tine.
Eu eram o fată liniștită, mică și pitică,
Iar tu erai un golănaș mare și rău cât un dulău,
De asta nu te-a vrut,
Fiindcă nu ai tăcut.
Te-ai purtat urât cu mine
La început
Și foarte mânios.
Nu-i doreai decât răul, erai cam golănaș,
Umblai după fete,
Cum ai umblat și după mine
Și mă voiai doar pentru tine.
M-ai folosit, și m-ai nimicit,
Să-mi distrugi viața era
Și ai făcut-o așa,
Mi-ai distrus viața,
Dar eu tot pe tine te iubesc
Și încă te doresc.
Iar tu din dorința de-a-mi face rău,
Cât ai fost tu golănaș cu volănaș,
Tot la mine ai ținut,
Cât ai încercat să-mi faci rău,
N-ai putut, zau,
Cât mă voiai pentru tine,
Acuma mă vrei pe bune,
Acuma mă iubești
Și mă dorești.
Acum nu mă mai cauți pentru a mă folosi,
Fără să vrei, dragul meu,
Asta e farmecul meu.
Te-ai îndrăgostit de mine
Și miroase a bine.
Asta e farmecul meu,
De vină sunt eu.
Te îndrăgostești de mine fără să știi
Și noi ne potrivim.
Încă din copilărie, ni se spune,
Când eu eram un copil,
Tu erai un adult, dar tot cu suflet de copil,
De golănaș care făcea rău,
Dar cum m-ai văzut pe mine,
Imediat te-ai schimbat în bine,
După un timp, bineînțeles,
Asta a dat de înțeles.
Ție ți se spune Făitaș Alex fermecătorul,
Iar mie Gospodin Maria fermecătoarea.
Noi fermecăm pe oricine,
Eu cu farmecul și spiritul meu de a fi,
Iar tu cu farmecul tău ca id-ul tău sau iubirea și dragostea ce ne-o oferi nouă,
Mie în special,
Pe mine m-ai fermecat,
Nu te-aș lăsa, pe niciun ban, așa.
Avem bani, avem de toate,
Mașini, vile, piscine, funcții bune, părinții de societate cu firme cu de toate,
Avem de toate și iubire și sănătate.
Asta e aventura noastră,
Eu (Maria Gospodin) și El (Făitaș Alex)
Prin lume,
Pe drumul Mătăsii,
În căutarea iubirii,
A aventurii
Și a tuturor lucrurilor minunate de pe pământ.
Le avem pe toate,
Carieră, Bani, Mașini, Părinți cu funcții mari în societate, Avocați, tații noștri Directori, Mama mea avocată, a ta ingineră, părinții cu mari firme din România
Avem și călătorii
De toate
Și iubire, și sănătate.
Noi suntem împreună mereu,
La bine și la greu,
Chiar noi doi.
Aventura noastră
Nu se va termina,
Va ține veșnic,
Chiar în persoană acum,
Noi doi,
Eu (Maria Gospodin) și iubitul meu El (Alex Făitaș)
Popor Român, vă iubim!