Am iubit întâia oară
Eram numai foc și pară
Și credeam în gândul meu
Că l-am prins de picior pe Dumnezeu
Dar n-a fost așa să fie
Totu-a fost ca o beție
Sufletul meu greșea, dar
Greu mi-a fost, totuși nu am renunțat.
Am iubit și-am să iubesc
Jur în orice dimineață
N-am să mă călugăresc
Vreau să știu că trec prin viață
Am iubit și-am să iubesc
Cred că asta-i legea firii
Râd omule și trăiesc
Doar la flacăra iubirii.
Azi iubesc a doua oară
Mi-este inima ușoară
Fericirea mi-a zâmbit
Din doi ochi, mari și plini de infinit
Dacă noua mea iubire
Ar fi o dezamăgire
Și din Rai iar de-aș cădea
Nici atunci, de iubit nu m-oi lăsa.
Am iubit și-am să iubesc
Jur în orice dimineață
N-am să mă călugăresc
Vreau să știu că trec prin viață
Am iubit și-am să iubesc
De-i seară sau dimineața
E păcat ca să poftesc
Când e viața cu dulceață.
Dragostea e floare rară
Cu miros de primăvară
Și oricât aș suferi
Fără ea, Doamne ce sărac aș fi
Dragostea e floare rară
Cu miros de primăvară
Într-un cântec o prefac
De iubesc, lumii niciun rău nu fac
Am iubit și-am să iubesc
Jur în orice dimineață
N-am să mă călugăresc
Vreau să știu că trec prin viață
Am iubit și-am să iubesc
Cred că asta-i legea firii
Râd omule și trăiesc
Doar la flacăra iubirii.
Am iubit și-am să iubesc
Jur în orice dimineață
N-am să mă călugăresc
Vreau să știu că trec prin viață
Am iubit și-am să iubesc
De-i seară sau dimineața
E păcat ca să poftesc
Când e viața cu dulceață
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o devotament neclintit față de dragoste, în ciuda dezamăgirilor trecute. Vorbitorul jură să iubească mereu, considerând dragostea esențială pentru o viață împlinită și o lege a firii.