Ce-o mai fi neicuța-l meu
Ce-o mai fi cu-așa dor greu
Ce-o mai fi neicuța-l meu
Ce-o mai fi cu-așa dor greu
Ziua pleacă, noaptea vine
Gândul meu e tot la tine
Ziua pleacă, noaptea vine
Gândul meu e tot la tine.
Mă trezesc în zori de zi
Nu mă mai pot odihni
Mă trezesc în zori de zi
Nu mă mai pot odihni
Zorile-mi mângâie fața
Dar mi-e inima ca gheața
Raza soarelui mă-mbie
Nu știe ce dor mi-e mie.
Foaie verde mărăcine
S-a legat dorul de mine
Foaie verde mărăcine
S-a legat dorul de mine
Ori la bine, ori la rău
Știe numai neica-l meu
Somnul meu nu mai e somn
Nici odihnă ca la om.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un dor profund și o neliniște cauzată de absența persoanei iubite. Vorbitorul nu găsește odihnă și este copleșit de sentimente, simțind că dorul s-a legat de el.