Măi neicuță, pentru tine
Arde inima din mine,
Mi-arde inima ca jarul
Când văd seara că treci dealul,
Au, au, neic-al meu,
Dar tu mă întorci mereu!.
Măi neicuță, pentru tine
Multe-am petrecut în lume,
Măi neică, de dorul tău
Stau într-un oftat mereu,
Au, au, neic-al meu,
Dar tu mă întorci mereu!.
Și când treci prin poarta mea
Blestem, neică, dragostea,
Că dragostea de la tine
S-a legat prea rău de mine.
Uită, neică, ochii mei
Dacă trăiești fără ei,
Uită, neică, gura mea
Dacă trăiești fără ea,
Au, au, neic-al meu,
Dar tu mă întorci mereu,
Uită, neică, gura mea
Dacă trăiești fără ea,
Au, au, neic-al meu,
Nu mai pot de focul tău!.
Vers refren:
Au, au, au, inima mea!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund și suferința unei femei cauzate de dragostea neîmpărtășită. Ea își blestemă dragostea, dar în același timp nu poate scăpa de sentimentele puternice pe care le are.