Duminică-n sat la noi e nuntă,
Fata lui nea Gică se mărită
Cu cel mai frumos și mai bogat băiat
Să vezi ce mai nuntă, cum n-a fost în sat,
Lele, lelișoară,
Să te ții diseară
Că vine tot satul
Dintr-un cap la altul!.
Doamne, ce frumoasă e mireasa,
Părinții i-au dat de zestre casa,
I-au pus salbă cu zece galbeni la gât
Și la luncă cinci pogoane de pământ,
Lele, ce mai fată
Frumoasă, bogată,
Și ce mai băiat
Și-a luat de bărbat!.
Lumea din trei sate a venit
Ca să vadă ce n-a mai văzut,
Nașii sunt la fel de tineri și frumoși
Socrii mari și mici sunt veseli și voioși,
Ia zi, lăutare,
Cântă hora mare
Să joace lumea
C-așa-i datina!.
Ce se miră lumea și-și dă coate
Ce noroc au unii și-au de toate
Și cum naiba să nu-și facă mulți dușmani
Când vezi că averi și bani trag tot la bani,
N-o să vezi vreodată
O fată bogată
Să ia vreun sărac,
Cât i-ar fi de drag,
Sau fată săracă
Dac-ar fi s-o placă
Vreun flăcău bogat,
N-o s-o ia vreodat’.
Sensul versurilor
Piesa descrie o nuntă fastuoasă într-un sat, evidențiind bucuria evenimentului și bogăția mirilor. Totuși, se atinge și tema inegalității sociale, sugerând că averile tind să se atragă reciproc, iar căsătoriile între clase sociale diferite sunt rare.