Dacă sunt pe lume rele
Ochii-s vinovați de ele
Că te-ndeamnă la păcat
Și la dulce sărutat,
De nimic nu-mi pare rău
Numai de ce-am iubit eu,
C-am iubit și eu o dată
Și-o să sufăr viața toată.
Relele de om se leagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă
Și de mine s-au legat
De nu mai am somn în pat,
Ochii tăi m-au fermecat
La grea boală m-au băgat,
Ochii tăi ca murele
Îmi mănâncă nopțile.
Am crezut, neicuț-al meu
Să iubești nu-i lucru greu,
Dar m-a-nșelat dragostea
Și-acum sufăr pentru ea,
Mi-am dat seama și-am văzut
Că nu pot să te mai uit,
Dacă te uit cu vorba,
Nu te uită cu inima,
Mai uită omul în viață,
Prima dragoste nicicând,
Primul sărut, prima noapte
Nu le uiți nici în pământ!
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și suferința provocate de o dragoste pierdută. Vorbitorul realizează că nu poate uita persoana iubită și că amintirile primei iubiri îl vor urmări mereu.