De când este lumea lume
Cine-i om, păi om rămâne,
Nu se schimbă orice-ar fi,
Pe el te poți sprijini,
Nu ți-ar spune niciodată
Azi o vorbă, mâine alta,
Dac-ar fi sfârșit de lume,
Dacă-i om, păi om rămâne!.
Lângă el bine trăiești,
Viața nu ți-o chinuiești,
Când e de muncă muncește,
Când e de chef chefuiește,
La joc nimeni nu-l întrece,
Cântă, râde și petrece,
Nu-ncerca să-l minți vreodată
Că dai foc la lumea toată.
Și dacă vrei să-l omori
Zi-i o vorbă de trei ori
Că se face foc și pară
Când îi spui a doua oară,
Pentru el vorba e sfântă
Când ți-a spus „Te-ajut!” te-ajută,
Cuvântul îi e de-ajuns
Și ce spune e bun spus,
Nu-i place nici să asculte
La minciuni sau vorbe multe,
Om ca el mai rar găsești,
Dacă-l ai să-l prețuiești!
Sensul versurilor
Piesa celebrează calitățile unui om de onoare, demn de încredere și loial. Subliniază importanța prieteniei și a valorilor morale solide, într-o lume în care acestea sunt din ce în ce mai rare.