Mă uit noaptea sus pe cer
Să văd câte stele pier,
Nu e lună, nici lumină,
E-ntuneric ca-ntr-o mină.
Noroc bun, frate miner,
Ai și tu o stea pe cer
Și fac rugă cuvioasă
Ca să fie luminoasă,
Și mă rog la cer și stele
Să te ferească de rele.
Grea e viața de miner
Fără soare, fără cer,
Ca în negura adâncă
Să porți pe umeri o stâncă.
Noroc bun, frate miner,
Ai și tu o stea pe cer,
De-o fi steaua norocoasă
Ți-o intra norocu-n casă,
Iar de ți-o fi viața grea
Dumnezeu te-o ajuta.
Frunzuliță de bujor,
Și mineru-are-un dor,
Când lucrează-n galerii
L-arde dorul de copii.
Noroc bun, frate miner,
Ai și tu o stea pe cer,
Cu ortacii tăi din mină
Dai căldură și lumină
Muncești din zori până-n noapte
La copii s-aduci de toate.
Noroc bun, frate miner,
Ai și tu o stea pe cer,
De-o fi steaua norocoasă
Ți-o intra norocu-n casă,
Iar de-o fi să-ți fie greu
Te-o ajuta Dumnezeu!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă speranța și credința unui miner, care, în ciuda greutăților vieții și a muncii sale periculoase, își găsește alinarea în familie și în credința că Dumnezeu îl va ajuta. El muncește din greu pentru a oferi o viață mai bună copiilor săi.