Foaie verde mărăcine.
– Neică, ce pământ te ține
De nu mai vii pe la mine?
– Mă ține pământ cu iarbă
Cum să viu dacă n-am treabă?!
Mă ține pământ cu roibă,
Cum să viu dacă n-am vorbă?!.
Mă ține pământ cu rouă,
Aș veni pe lună nouă,
Treabă n-am și cale-aș face
De m-ar chema cine-mi place,
Treabă n-am și cale-mi fac,
Cheamă-mă că-mi ești tot drag.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul și așteptarea unei persoane dragi. Dialogul sugerează o scuză pentru absență, dar și dorința de a reveni dacă ar fi chemată, subliniind importanța chemării și a sentimentelor reciproce.