Mamelor care-aveți fete
Stați cu ele pe-ndelete,
Dați-le și lor povața
Ce v-a dat-o vouă viața,
Spune-i, mamă, fetii-așa
Că și tu ai fost ca ea,
Ca și ea frumoasă tare
Cu chip frumos ca de floare.
Dar de la chip frumusețea
Se duce cu tinerețea
Și-ai pus preț la anii ei
Pe lucruri mai cu temei,
Ai pus preț pe omenie,
Pe cinste și hărnicie
Și pe dragostea curată
Care ține viața toată.
Spune-i fetii tale, mamă,
Să bage bine de seamă
Când bărbatul își alege
De acela să se lege
Care are scump-avere
Munca din zori cu plăcere
Și iubirea își arată
Nu în vorbă, ci în faptă.
Fata de n-o asculta
De necaz curând va da,
Ochii ei frumoși vor plânge,
Inimioara-n piept s-o frânge,
Ochii ei frumoși vor plânge,
Inimioara i s-o frânge,
Ca floarea s-o ofili,
Dar atunci târziu va fi.
Sensul versurilor
Piesa oferă sfaturi materne către fete despre cum să aleagă un partener de viață bazat pe muncă, cinste și fapte, nu doar pe aparențe. Subliniază importanța valorilor morale și a hărniciei într-o relație durabilă.