Spre tine azi, iubită mamă,
Mă poartă inima și gândul
Zile și nopți mereu, de-a rândul
Și parcă mă apucă-o teamă.
Că-n seara asta îmi vei spune
„Nimeni nu-i veșnic pe lume,
Mereu puterile mă lasă
Și poate am să plec de-acasă!”.
Mă vei certa că nu ți-am scris,
C-a trecut timp și n-am răspuns,
De-atâta vreme n-am venit
Să te revăd cum ai dorit.
Tu ai dreptate, iubită mamă,
Ca să mă cerți de bună seamă,
Nu pot să spun niciun cuvânt,
Dar voi veni cât mai curând.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul și regretul față de mamă, cu teama pierderii ei și recunoașterea neglijenței față de aceasta. Vorbitorul își exprimă intenția de a repara greșelile și de a petrece mai mult timp cu mama sa.