Maria Ciobanu – Inimioara, Inimioara

Inimioara, inimioara, inima inima mea
Tristă ești de alaltăieri seară, nu știu ce te-o mai durea
Inimioara, inimioara, stai ușor, nu zice Au!
Inimioara, inimioara că doar eu știu ce să-ți dau
Inimioara, stai pe loc nu mai bate că iei foc
Inimioara stai ușor, că eu știu de ce ți-e dor..
Dor de anii tinereții, inima inima mea
Că trece dulceața vieții și ia cu ea dragostea
Numai tu bați înainte inima, inima mea
Zău că nu ai pic de minte 15 ani parcă ai avea
Bați într-una tic tic nu ai teamă de nimic
Bați într-una tic tic tac și-mi ceri dragoste pe plac.
Am stat și m-am tot gândit eu și inimioara mea
Să ne lăsăm de iubit că trece tinerețea
Dar cum naiba să mă las zice inimioara mea,
Când văd pe alții, mi-e necaz și zic și eu tot așa
Inima nu îmbătrâni să mai pot și eu trăi
Inima nu te lăsa că-i frumoasă dragostea
Albește părul, albește, inimioara mea iubește
Timpul trece treaba lui, eu mi-am pus dragostea-n cui.

Sensul versurilor

Cântecul exprimă nostalgia pentru tinerețe și dragoste, văzute prin prisma inimii care încă tânjește după ele. Vorbitorul reflectă asupra trecerii timpului și asupra dorinței de a continua să iubească, în ciuda vârstei.

Lasă un comentariu