Foaie verde busuioc,
Tot pe loc, pe loc, pe loc,
Tot pe loc, pe loc, pe loc
Să jucăm hora cu foc,
Sus piciorul și mai tare
Să facem de-o horă mare
Să jucăm cu mic, cu mare,
Să jucăm cu mic, cu mare,
Jucați hora horelor,
Hora oltenașilor.
Așa este pe la noi
Datine și obicei
Și bătrânii vin la horă
După plac își aleg noră,
Fetele-s frumoase cu foc
Și joacă hora pe loc,
Joacă băieții-ntre ele
Și mi se țin de curele.
Ia priviți, un moșneguț
Joacă hora mai răruț,
S-a prins cu lelea Vetuța,
Cum îi saltă opincuța,
Strigă hora înainte
N-a uitat și-o ține minte,
Joacă cu pas mărunțel
Și tinerii după el
Să-i învețe ca la noi
Vechiul joc și obicei,
Obiceiul din străbuni
Cum e la noi la români.
Sensul versurilor
Piesa descrie o horă tradițională românească, unde oameni de toate vârstele se adună pentru a dansa și a celebra obiceiurile locale. Versurile evidențiază bucuria și energia horei, precum și rolul acesteia în păstrarea tradițiilor.
