Am stat cu tine în cerdac
Sub ramura de liliac,
Când m-ai cuprins de subțiori
Am stat cu tine până-n zori.
De-ți amintești, cred că mai știi
De serile de nopți târzii
Ce ne prindeau pe sub cerdac
Sub crengile de liliac.
Ne-a mângâiat vântul hoinar,
Timpul trecea fără habar,
Dar într-o zi ne-am depărtat,
Nu știu de ce ne-am supărat.
Am revenit iar sub cerdac,
Sub ramura de liliac
Și m-a cuprins dorul de tine,
Nu te-am văzut de ani de zile.
Și ce n-aș da să mai revii,
Să te revăd ca-n prima zi
Sub crengile de liliac
Și să rămâi seara-n cerdac.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund pentru o iubire trecută, evocând amintiri nostalgice petrecute într-un cerdac sub ramurile de liliac. Naratorul își amintește cu melancolie de momentele petrecute alături de persoana iubită și își exprimă regretul pentru depărtirea lor.
