Cui nu-i place dragostea, ei, hai, tra la la la la la!
Cui nu-i place dragostea, ei, hai, tra la la la la,
Dumnezeu să nu i-o dea, tra la la la la la,
Dumnezeu să nu i-o dea, tra la la la la la!
Să mi-o deie numa’ mie, ei, hai, tra la la la la!
Să mi-o deie numa’ mie, ei, hai, tra la la la la!
C-o știu din copilărie, tra la la la la la,
C-o știu din copilărie, tra la la la la la!
Din copilăria mea, ei, hai, dragostea,
Din copilăria mea, ei, hai, dragostea,
Am știut ce-i dragostea, tra la la la la la,
Am știut ce-i dragostea, tra la la la la la!
Mai, Ioane, puiule, ei, hai, tra la la la la la!
Mai, Ioane, puiule, ei, hai, tra la la la la la!
Nu-ți mai pierde nopțile, tra la la la la la,
Pe la toate porțile, la la la la la la
Ca porțile-s toate închise, la la la la la la
Și luminile sunt stinse, la la la la la la!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre familiaritatea cu dragostea încă din copilărie și oferă sfaturi unui tânăr pe nume Ioan să nu-și mai piardă nopțile căutând dragostea în locuri nepotrivite. Sugerează o viziune optimistă asupra dragostei, văzută ca un sentiment cunoscut și accesibil.