Badea cu mustața neagră
Se joară ca nu-i sunt dragă,
Dar dumnealui uită bine
Că mai moare după mine.
Bădiță, cine ești tu
Te ții așa lotru,
Că și eu bade-s o floare
Nu-ți sunt ție rugătoare.
Badea numai cizme are
Și se ține gazdă mare,
De-ar avea și cioareci noi
N-ar mai vorbi cu noi.
Sensul versurilor
Cântecul descrie o interacțiune jucăușă între o fată și un băiat (bade). Fata îl ironizează pe băiat pentru pretențiile sale, sugerând că este mai interesat de aparențe decât de substanță, dar și că ea nu este ușor de impresionat.