De trei săptămâni și-o seară
Trilișeștiu n-am jucat
Și de-atunci din miez de vară
Bade nu m-o sărutat
S-o dus badea la pădure
Unde cântă gateru
Bădiță cu dulce gură
Pe cine sărut amu
Trilișeștiu ușor băiete
Joacă mol-moldovenesc
Sară-n joc flăcăi și fete
Și pământu-l bătucesc.
Mulți flăcai mai are satul
Mulți ca frunza în livezi
Dar ca bade-al meu nu-i altul
Păr bălai și ochii verzi
Și-l aștept cu bucurie
Când coboară muntele
Ochii badii dragi mi-s mie
Că se-ntrec cu stelele
Să cântați hora să strune
Că bădița mi-o venit
Și-i frumos cum nu vă spune
Îi ca mărul înflorit.
Trilișeștiu-i joc, nu glumă
Repejor și legănat
Să-l jucăm bade-mpreună
Cât îi vremea de jucat
Pân’ la toamnă iar te-oi pierde
Și n-oi mai putea de dor
Că te sui în codru verde
La umbrița brazilor
Or fi mulți flăcăi pe-aicea
Frumușei, eu nu zic ba
Sunt flăcai ca la Suceava
Câtă-i lumea n-ai afla
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unei fete pentru iubitul ei plecat la muncă, anticipând cu bucurie reîntoarcerea lui și invitând la dans. Versurile evocă un sentiment de nostalgie și bucurie simplă, tipic vieții rurale.