Fustița aurie, de zece centimetri,
Bocancii cu talpa, de doi kilometri,
Maieul de plasă, buricul dezgolit…
Cine, lume, să n-o placă?
Cine-o vede, cine-o vede,
S-a… topit… oglinda… oglinjoară!
Cine-i cea mai tare-n țară?!
Probabil e ea, Amalia!
Sigur e Amalia, sigur e Amalia, A-ma-li-a!.
Probabil e ea, Amalia!
Sigur e Amalia, sigur e Amalia, A-ma-li-a!.
Părinții nu-s de gașcă,
Ce viață și ce chin!
O ceartă, nu-i dau voie,
Să se facă manechin.
Dar i-a spus un tip că poate,
C-o ia cu el în State..
Cine, lume, să n-o ducă?
Cine-o vede, cine-o vede,
S-a… topit… oglindă… oglinjoară!
Cine-i cea mai tare-n țară?!
Probabil e ea, Amalia!
Sigur e Amalia, sigur e Amalia, A-ma-li-a!.
Probabil e ea, Amalia!
Sigur e Amalia, sigur e Amalia, A-ma-li-a!.
Sigur e Amalia, sigur e Amalia, sigur e Amalia, Amalia..
Sigur e ea, Amalia!.
Sigur e Amalia, sigur e Amalia, sigur e Amalia, Amalia..
Sigur e ea, Amalia!
Sensul versurilor
Piesa descrie o tânără pe nume Amalia, care sfidează convențiile sociale prin stilul ei vestimentar și aspiră să devină manechin, visând la o viață mai bună în America. Ea este încrezătoare și sigură pe sine, chiar dacă părinții nu o susțin.