Frunzuliță,
Verde rourat,
Zi-ne, măi scripcare,
că te-am lăudat,
La prieteni
Și la cunoscuți,
La drăguța ta
De la Rădăuți,
Zi-mi scripcare-un joc de doi
C-am să-ți cumpăr strune noi!.
Zi-mi scripcare,
c-am să te plătesc
Și cu-n păhărel
Am să te cinstesc,
Că m-am pus pe joc
Și pe cântat
Și nu vreau să mă-ntreacă
Nimenea din sat,
Zi-mi, scripcare, cum ți-am zis
că ți-oi cumpăra sacâz!.
Intru-n horă
Și joc cu oricine,
Cu Ion, Matei,
Cu Gheorghe și Vasile,
Joacă-n horă
Tare mulți voinici,
Dar și ochii badii
Îi zăresc pe-aici,
Măi bădiță de pe șes,
Din vreo zece te-am ales,
Dintr-o mie, unul mie
Frumușel și de-omenie.
Sensul versurilor
Piesa este o invitație la dans și voie bună, adresată unui lăutar priceput. Versurile exprimă bucuria de a petrece alături de prieteni și de persoana iubită, într-un cadru tradițional românesc.