Multe-or fost și-or trecut,
Și inima m-o durut,
M-o durut și m-o lăsat,
Nimeni nu m-o alinat,
Dar amu’ ridic paharul
Că vreau să-mi înec amarul,
Până mâine să le uit
Câte-n inimă le-ascund
Și le-oi da toate uitării
Să nu mă dau supărării.
Cine-a crede în iubire
A păți la fel ca mine,
Le-a da toate pe-o para,
De dragoste s-a lăsa,
Vreau să am un bade drag,
Să iubesc, de dor să scap,
De-a lui gură ce mă-mbată
Să nu dorm chiar de-s culcată,
Uite-așa inima-mi arde
Că n-am somn nici pe furate.
Vreau să cânt și să iubesc,
Un om bun să întâlnesc,
Cu ochi negri de tăciune,
Inimioara să mi-o fure,
Să mă ție ca pe-un pui
Și să dorm pe mâna lui,
Să mă țină numa-n brață
În pat până dimineață,
Să mă ție ca pe palmă,
Alta să nu-i fie dragă,
Să fie pe placul meu,
Să-i fiu dragă numai eu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a găsi dragostea și de a scăpa de suferințele trecutului. Naratoarea își dorește un partener ideal care să o iubească și să o protejeze, oferindu-i siguranță și afecțiune.