I-auzi una cât aluna,
Tare bine-mi merge gura
Și-am să fac pe voia mea,
N-are gura ce tăcea.
Strigătură:
Cântă, gură, cât ești mândră
Și sătulă, și flămândă!.
Chiuiți, flăcăi și fete,
Nu mai stați lângă perete,
Că vremea iute se duce
Și ca mine îți ajunge.
Strigătură:
Mânioși și buni de gură,
Jucând singuri după șură.
M-am rugat și-am ținut post
Că vreau să fiu cum am fost,
Să umblu de capul meu
Și să joc cât oi vrea eu.
Strigătură:
Să nu-mi pese de bărbat,
Nici de vorbele din sat.
Eu nu-s femeie fudulă,
Dar oleacă-s rea de gură,
Rea de gură cu bărbatul
Când cu drag îmi pică altul.
Strigătură:
Dar de-amu’ seara se lasă
Și-mi vine bărbatu-acasă
Să mă-ntrebe ce-am lucrat,
Eu mi-aștern țolul sub pat
Că nu-i rost de sărutat.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o atitudine independentă și satirică față de viața la sat și relațiile conjugale. Femeia își afirmă dreptul de a se bucura de viață și de a nu se supune convențiilor sociale sau așteptărilor soțului.