Dragu-mi-i ca să pornesc
Jocu-ăsta bătrânesc,
Tot pe loc și pe-nvârtit
Ca fusul la răsucit,
Ușurel, nu scuturat,
Că fata s-o măritat,
Flăcăul s-o însurat,
Nevastă o sărutat.
Tot mi-o zis mama și tata
Și de una, și de alta,
Unde-aud scripca să joc,
Unde nu să stau pe loc,
Mai aproape de scripcari
Cu feciori de gospodari,
Tragem hora împreună
Și-o jucăm cu voie bună.
Frunză verde din vâlcele,
La pământ și la podele,
La pământ cu ciuboțele
Să sară chinga din ele,
Că pământul nu-i de vină
Că trupul n-are hodină,
Nici hodină și nici stare
Că s-o făcut jocul mare.
Ia mai zi o tropoțică
Și-o bătută mărunțică
Să răsune satele,
Să joace și babele,
C-așa-i la noi la strânsură
Sprintene-s bune de gură,
Dau cu gheata de pocnește
Chiar dacă le roade-un dejte.
Strigătură:
Țărăneasca om juca
Cu tot satu-alăturea
Până ce s-a însera.
Sensul versurilor
Piesa descrie bucuria dansului tradițional într-o comunitate rurală. Versurile evidențiază importanța jocului și a muzicii în viața satului, aducând oamenii împreună într-o atmosferă de sărbătoare și voie bună.