– Măi Ioane, unde-ai fost?
– La popa să-i spun de post,
Că postesc și m-oi ruga
Să fii, mândră, partea mea,
Iar el să citească-n carte,
Eu de tine să am parte.
– Măi Ioane, un’ te duci?
– Mă duc, mândră, la butuci
Să-mi fac casă și gărduț,
Să-ți fiu drag, să-ți fiu drăguț,
Să-mi fac gard și să-mi fac casă,
Să te trec pragul mireasă.
– Măi Ioane, măi Ionele,
Tu la gât să-mi pui mărgele,
Lasă popa, ia-mi cercei,
Roagă-te la ochii mei,
Ia-mi pe degete inele,
Vin’ la mama de mă cere,
De mă cere de nevastă
Și-amândoi om face casă.
Sensul versurilor
O tânără îl îndeamnă pe Ioan să o ceară în căsătorie, renunțând la ritualuri religioase formale și oferindu-i în schimb bijuterii și o viață împreună. Ea își dorește o casă și o familie alături de el.