Lasă, măi Gheorghiță, lasă
Că te-am auzit de-acasă
Cum dădeai cu pumnu-n masă
Și strigai că nu-s frumoasă.
Și maică-ta de-acolea
Cu cana vin îți turna,
Pe mine mă blestema
Că eu ți-am sucit mintea.
Lasă, măi Gheorghiță, lasă,
Că tu m-ai văzut frumoasă,
De cuminte m-ai știut,
Eu la voi nu vin mai mult.
De azi te-aș ruga ceva
Pe tine și pe mă-ta:
Să nu aveți grija mea
Că eu casa mi-oi ținea,
De-oi trece pe lângă voi
V-oți uita lung înapoi.
Sensul versurilor
O femeie se desparte de Gheorghiță și de mama lui, dezamăgită de comportamentul lor și de faptul că a fost blestemată. Ea își afirmă independența și îi asigură că se va descurca singură, lăsându-i cu regretul pierderii ei.