Frunză verde din cărare,
Merg cu drag la hora mare
Că astăzi îi sărbătoare,
Nime-acasă treabă n-are,
Mi-am pus floare la ureche
Să-i cat inimii pereche,
Râdeți, ochi, și dați târcoale,
Pe feciori să-i bag în boale.
Strigătură:
La hora Siretului
Mi-oi găsi și eu un pui.
Din Siret la Rădăuți
Plină-i calea de drăguți,
De la Rădăuți ‘napoi
Plin îi drumul de flăcăi,
De cobor la Ratoș valea
Alt drăguț îmi ține calea,
La Siret dealul de-l sui
Și Mihai mă vrea a lui.
Strigătură:
Dar nici cu-aista nu stau,
Mai departe drumu-l iau.
Când ajung la Bălcăuți
Încurcat e-al meu drumuț
Că Vasile cu mustață
De pe buze vrea dulceață,
Mie de asta nu-mi arde
Și pornesc, merg mai departe,
De-am ajuns la Grănicești
Mai stai, dor, și hodinești.
Strigătură:
Uite-acolo cum apare
Bădița de pe cărare
Cu foc în obrajii lui,
Să fiu fala satului
La hora Siretului.
Sensul versurilor
Cântecul descrie atmosfera festivă a unei hore tradiționale, unde tinerii se adună pentru a sărbători și a-și căuta perechea. Versurile evidențiază bucuria, flirtul și dorința de a găsi dragostea în cadrul comunității.