Azi frumos m-am îmbrăcat
Și m-am dus la joc în sat
Cu cămeșa-n patru iță
Și-ncinsă-n catrință,
Catrința-i de strămătură
C-așa-i portul la strânsură,
Cămeșa-i cu de umplut
Cum erau demult,
C-așa-i portul la strânsură
Și mă țin tare fudulă,
Și joc lin și apăsat
Cu bădiț-al meu din sat
Jocul pe săltat.
Strânsura-i până diseară,
Moșul stă pe ulicioară
Și se-ncălzește la soare
Văzând hora mare,
Și-i saltă piciorul bine,
Ar juca, n-are cu cine,
Ar juca în hora mare,
Dar vai de picioare,
Haida-ncet, măi moșnegele,
Ia îndreaptă-te de șele,
Joacă lin și pe călcăi,
Bătrânește, măi,
Că de spate-amuși te-ndoi
Și dai de nevoi.
Haida joacă, bade, bine
Că strânsura-i de trei zile,
Învârte copila bine,
N-o fă de rușine,
Joacă hora în trei părți
Cum jucai și alte dăți
Și mai zi-i o strigătură
Ca pe la strânsură,
C-așa-i jocul de moșnegi
Ca gardul din prepelegi,
Cât ar fi-n lume să fie
Cu oameni de omenie
Om cânta și-om chiui
Și-om învârti horele.
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera unei hore tradiționale dintr-un sat românesc, unde oamenii se adună pentru a dansa și a celebra împreună. Versurile evocă bucuria, respectul pentru tradiții și legăturile comunitare.