Badea-al meu cel megieș
Îi fudul cu trei cămeși
Și-astă-vară și-o rupt coasa
Că i-o fost dragă frumoasa,
N-o mâncat, nici n-o băut,
Cu Ileana s-o ținut.
Când îi frumoasă femeia
De la uș-ascunde cheia
Și pe-un pic de sărutat
O traistă de bani o luat
Și amu’ strigă că are
Patru chei la-ncuietoare.
Uite lelea cum mai sare,
Dar zestre nimica n-are,
Nici catrință, nici bundință,
Toată-i ochi, toată-i guriță,
Se uită din colț în colț
Și dă guriță la toți,
Până mâine ea te uită,
Rămâi cu inima friptă
Și nu știi cum să te-alini,
La ce sfânt să te închini.
Sensul versurilor
Piesa descrie un bărbat mândru, dar naiv, care este manipulat de o femeie frumoasă. Ea profită de el pentru bani și afecțiune, lăsându-l cu inima frântă și fără să știe ce să facă.