Frunză verde măr domnesc,
Azi n-am poftă să muncesc,
Nici să dorm, nici să fac fân,
Numai să mă-mbăt cu vin,
Să mă-mbăt c-un vin de cramă
Lâng-un lăutar de seamă.
Strigătură:
El să cânte, eu să beau
Și să joc cu cine vreau.
Azi nu pun mâna pe furcă,
Numai pe pahar și sticlă,
Azi mă-ntâlnesc cu bădița
Și-mi ud cu vin gurița,
Nici grădina n-o mai sap,
Cânt și joc și-mi fac de cap.
Strigătură:
Nu vreau să urnesc un pai
Și de pot îmi cat și-un crai.
Stau fetele printre oale,
Eu îl bag pe badea-n boale,
Și joc aici printre voi,
Nici nu mă uit înapoi,
Că-i de sapă și prășit,
Pânză albă de ghilit.
Strigătură:
De-nvârtit fânul pe luncă,
De m-aș pune-i multă muncă.
Eu de mine nu mă plâng
Că-mi merge gura și cânt,
Joc de astăzi până mâine,
Chiui cât mă țin plămânii,
Strig că-s slobodă la gură,
Beau, dar numai cu măsură.
Strigătură:
Dar de azi beau cu ulcica
Ca să bag în bărbat frica,
Să bag spaima-n el pe viață
De nu fug la altu-n brață.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o zi de lene și chef, în care naratoarea preferă să se distreze cu vin și muzică, ignorând munca. Ea își exprimă independența și dorința de a se bucura de viață, chiar și cu un strop de șicană la adresa partenerului.