[1].
O dimineață super nasoală de vară
M-am trezit de dimineață. Încă e seară.
Încă mă gândesc la tine când mă trezesc
Poate de asta primul lucru e să lăcrimez
Deci îmi iau doza de bere, să-mi treacă greața
În oglindă mă uit, e oribil, îmi revăd fața.
Cum m-am obișnuit îmi continui viața.
În hanorac, o șapcă, mă gândesc la tine creata
Ziua trece ca-s la școală, la 3 sunt acasă
Nu mă gândesc la tine, sunt prins în plasă
Prima care mi-a făcut inima să iubească
Prietena mea sper să te înlocuiască
Pe stradă te salut dar nu mai sunt la fel
Încerc să-mi stăpânesc inima în orice fel
Că ai ceva special ce pentru alții e banal
Pentru mine e fatal iar eu îți sunt banal..
[R].
Nu pot să te uit, orice ar fi, tu m-ai pătruns în adâncul inimii.
La oricine eu privesc tot la tine mă gândesc
Tu ai adus în viața mea fericirea și speranța
Glasul tău în mintea mea. Răsună, nu-l pot uita.
[2].
Plouă, e furtună, în suflet mi se adună
Amintiri de departe, vorbe sau fapte
Ce în suflet îmi stârnesc lacrimi usturătoare
Pe obraji bătuți de vânt și de soare
Chipuri uitate. Acum le regăsesc
În abisul minții. De mult îmi doresc
Să te regăsesc, în suflet să-mi revii
Și să-ți spun că te iubesc orice ar fi.
[R]
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și dorul profund față de o iubire pierdută. Naratorul se luptă cu amintirile și sentimentele puternice, incapabil să uite persoana iubită, chiar și în încercările de a merge mai departe.