Makavelli – Îngeri și Demoni

[STROFA] – [1] M A K A V E L L I.
Caut lumina care poate să-mi lumineze drumul,
Și îngerii care să-mi binecuvânteze albumul,
Că am distrus lanțurile toate și poate,
Schimbarea asta îmi va oferi mai multă pace.
Am tot alergat prin valea întunecată,
Fugărit și încolțit de demoni ce nu mă lasă,
De mic le fac față, acum vreau să dispară,
Din viața mea cu toții, că am trăit doar o povară.
Am stat ascuns printre umbre crezând că dacă,
Ies la lumină inima mea să reziste n-o să poată,
Că nu știam că amărăciunea mă rănea,
Dar acum a venit timpul să uit de tot de ea.
Tot ce-a fost, va zbura în vânt ca o cenușă,
Nu contează, arunc toată durerea într-o cușcă,
Și evadez din mine, că aici e multă gălăgie,
Voi pleca departe, nu contează ce-o să fie.
[Refren] – [1] x2.
Știu că viața m-a împins spre multe războaie,
Și m-a făcut să trec doar prin vânt și ploaie,
Dar îngerii mei m-au ajutat să trec de toate,
Și să înfrâng demonii ce mă loveau în spate.
[STROFA] – [2] M A K A V E L L I.
Nu contează cum va fi drumul în continuare,
Am să caut până voi muri zilele cu soare,
Căldura care mi-a lipsit în zilele trecute,
Când mi-a fost frig și nimeni să mă ajute.
Eram singur acolo, îi simțeam cum mă privesc,
Șopteau c***i deși știau că mă ranesc,
Erau prea plini de ei și-mi ziceau de toate,
Eram trântit pe jos dar mă tot loveau în spate,
Că am trăit prea mult printre suflete goale,
Care m-au hrănit orbește prin cuvinte letale,
Prin sentimente ce nu-mi aparțineau de fapt,
Și creșteam în inimă zi de zi un om sărac,
Dar mulțumesc luminii că m-a făcut să înțeleg,
Ce anume trebuie să aleg ca să devin un întreg,
Acum mă bucur de vremea mea plină de glorie,
În care am să le zic pe toate ca să rămână în istorie.
[Refren] – [2] x2.
Știu că viața m-a împins spre multe războaie,
Și m-a făcut să trec doar prin vânt și ploaie,
Dar îngerii mei m-au ajutat să trec de toate,
Și să înfrâng demonii ce mă loveau în spate.